„Pedeapsa divina”, un articol controversat

bombele-nucleare-de-la-hiroshima-si-nagasaki-au-fost-o-pedeapsa-divina-articolul-controversat-publicat-de-presa-sud-coreeana-209249

http://www.antena3.ro/externe/bombele-nucleare-de-la-hiroshima-si-nagasaki-au-fost-o-pedeapsa-divina-articolul-controversat-publicat-de-presa-sud-coreeana-215220.html

In acest articol poporul nipon critica un articol aparut intr-un ziar sud-coreean, in care exploziile nucleare de la Hiroshima si Nagasaki sunt descrise ca si o „pedeapsa divina”. Cotidianul Joongang Ilbo are o replica pe care japonezii o considera foarte neplacuta. Replica „Dumnezeu recurge uneori la mâna omului pentru a pedepsi acţiunile diabolice ale oamenilor”, iar ea face referire la o unitate japoneza din cel de-al doilea razboi mondial, Unitatea 731. Potrivit acestui articol, aceasta unitate facea cercetari biologice si chimice, pe parcursul razboiului chinezo-japonez (1937-1945) si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Aceasta unitate conducea experimente care aveau ca si cobai prizonieri chinezi, rusi si sud-coreeni.

„Strigătele (victimelor) au ajuns la cer, iar bombele atomice au căzut asupra Hiroshima şi Nagasaki”, continuă articolul în cadrul căruia s-a făcut referire şi la o „pedeapsă divină şi represalii umane”.  Poporul japonez, reprezentat de secretarul general al guvernului Yoshihide Suga, vede acest articol ca fiind foarte dezonorant.

Acest articol a fost publicat la data de 23 mai, 2013, si se adreseaza celor care vor sa afle o perspectiva asupra modului in care japonezii au fost deranjati de faptul ca un articol sud-coreean crede ca poporul nipon a meritat sa fie victima bombardamentelor nucleare.

 

Supravietuitor in infern

http://www.ziare.com/cultura/documentar/supravietuitor-in-infern-hibakusha-al-bombardamentelor-de-la-hiroshima-si-nagasaki-1141826

Supravietuitor-in-infern--Hibakusha-al-bombardamentelor-de-la-Hiroshima-si-Nagasaki

Exploziile de la Hiroshima si Nagasaki au lasat in urma lor un popor traumatizat foarte profund, iar acest articol prezinta povestea lui Tsutomu Yamaguchi,  un dublu supravietuitor al exploziilor.

Guvernul Japoniei a inceput inca din 1957 sa ofere asistenta medicala asa-numitilor „hibakusha” sau „supravietuitori ai bombei”, insa Tsutomu a cerut sa i se recunoasca statutul de dublu supravietuitor abia in 2009. Cei identificati drept „hibakusha” au fost ostracizati de comunitatea in care traiau si nu au fost singulare cazurile in care le era refuzata angajarea, indemnandu-i astfel sa pastreze anonimatul asupra conditiei lor.

Tsutomu Yamaguchi a scris o carte in care isi descrie experientele dramatice, incercand sa prezinte noilor generatii pericolul pe care il reprezinta armele nucleare, incercand sa transmita un mesaj pentru inlaturarea acestei primejdii. Dupa ce a scapat cu viata in urma a doua bombardamente atomice, dupa o viata in care a luptat impotriva folosirii acestor arme, Tsutomu Yamaguchi se stinge la data de 4 ianuarie 2010, la varsta de 93 de ani.

Povestea lui este descrisa amanuntit in acest articol, care are un impact asupra modului in care arma nucleara a influentat viata poporuli nipon, iar aceasta poveste prezinta modul in care un om, supravietuitor al exploziilor, incearca sa schimbe ceva pentru binele altora. Articolul a fost publicat la data de 27 decembrie, 2011.

 

 

 

Bombardarea oraşelor Hiroshima şi Nagasaki

Pagini de istorie: Bombardarea oraşelor Hiroshima şi Nagasaki

Nagasaki_temple_destroyed

In acest articol se prezinta modul in care relatia dintre Japonia si SUA a decurs de-a lungul secolului XX, si momentul in care relatia a ajuns la un climax, reprezentat de folosirea armei nucleare de catre americani.

La inceputul secolului XX, relatiile dintre SUA si Japonia erau bune, americanii sprijinind japonezii in razboiul ruso-japonez, fiind aliati in primul razboi mondial.  Deteriorarea relatiilor a constat in atacarea Manciuriei de catre Japonezi, stoparea exporturilor de fier, otel si petrol de catre presedintele american Roosevelt, afectand economia Japoniei.

Afectati de masurile luate de catre americani, japonezii  ataca baza militara de la Pearl Harbour la 7 decembrie 1941, aparand astfel prilejul pe care americanii il cautau pentru a ataca Japonia.

În data de 6 august, Escadronul 393d B-29, pilotat de PaulTibbets, va decola de la baza din Tinian, destinaţia sa fiind oraşul Hiroshima, oraş pe care avea misiunea să îl distrugă. La ora locală 8:15, dispozitivul numit „Little-Boy”, ce conţinea 64 de kilograme de uraniu, a fost lansat asupra Hiroshimei, acestuia luându-i 43 de secunde să îşi atingă ţinta. În urma impactului, 70.000-80.000 de oameni au fost ucişi, iar circa alţi 70.000 răniţi.În dimineaţa zilei de 9 august, avionul B-29 Superfortress Bockscar, aeronavă pilotată de maiorul Charles W. Sweeney, decola spre Kokura, având la bord bomba numită „Fat Man”. La ora 11:01, bomba a fost lansată, după 43 de secunde ea atingându-şi ţinta. Numărul persoanelor ucise de „Fat Man” a fost estimat la 80.000.

Astfel, bombardarea oraselor Hiroshima si Nagasaki nu a reprezentat doar o drama nipona, ci a reprezentat primul prilej, si sa speram ca si ultimul, in care omenirea a recurs la arma nucleara, pentru a devasta aceste orase.

Acest articol a fost publicat la data de 15 august, 2013, si se adreseaza tuturor ciitorilor care vor sa afle mai multe detalii despre modul in care s-a ajuns la folosirea armei nucleare.

Britanicii si acordul lor asupra atacurilor nucleare

http://www.gandul.info/international/dezvaluiri-dupa-sapte-decenii-britanicii-au-sustinut-atacurile-americanilor-asupra-hiroshima-si-nagasaki-11208814

illinoisedu

In acest articol se vorbeste despre sprijinul pe care Marea Britaniel l-a acordat SUA pentru a folosi bombele nucleare in cel de-al doilea razboi mondial. Documentele oficiale ale Arhivelor Nationale arata implicarea Londrei in decizia Washingtonului de lansare a bombelor atomice asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki.

Guvernul britanic si-a exprimat oficial sprijinul in cadrul reuniunii Comisiei politice mixte din 4 iulie 1945 de la Washington, referindu-se la bombele atomice Tube Alloys (T.A), acesta fiind numele de cod pentru programul armelor nucleare britanice din al doilea razboi mondial. Documentele declasificate, prezinta declaratia maresalului britanic Henry Wilson, prin care aceste declara ca guvernul britanic este de acord cu folosirea armei T.A impotriva Japoniei. Comisia a fost infiintata in baza Acordului de la Quebec, in august 1943, de catre Statele Unite, Canada si Marea Britanie, aceasta avand ca si punct de plecare dezvoltarea coordonata a armelor nucleare.

Marea Britanie si-a sustinut acordul final pentru folosirea armelor nucleare dupa ce premierul Winston Churchill si presedintele Franklin Roosevelt, au convenit la reuniunea lor din septembrie 1944 de la New York ca arma atomica ar putea sa fie folosita impotriva Japoniei , cand aceasta avea sa fie dezvoltata.Ca efect al reuniunii Comisiei din 1945, Statele Unite ale Americii au efectuat primul test cu arma atomica in New Mexico.

Acest articol pune in vedere importanta pe care a avut-o acordul britanicilor pentru folosirea armei nucleare impotriva Japoniei. Cu siguranta, daca Marea Britanie nu si-ar fi dat acordul, americanii nu ar fi folosit in ultima instanta aceasta arma nucleara pentru a sfarsi cel de-al doilea razboi mondial, iar astfel orasele Hiroshima si Nagasaki nu ar fi suferit un asemenea impact social.

Acest articol se adreseazaa cititorilor care vor sa afle cine a fost in spatele sprijinului pe care SUA l-a primit in folosirea armei nucleare. Articolul a fost publicat la data de 5 august, 2013.

Hiroshima, Nagasaki si Cernobil

http://www.ziare.com/mediu/energia-nucleara/paradox-nuclear-hiroshima-si-a-continuat-viata-dar-cernobilul-ramane-pustiu-1267849

Articolul respectiv propune crearea unei paralele intre bombardamentele nucleare de la Hiroshima si Nagasaki, si explozia reactorului nuclear cu numarul IV de la Cernobil.

In prezent, in Hiroshima si Nagasaki traiesc aproximativ 1,6 milioane de locuitori in conditii bune, insa in zona fostului Cernobil situatia este diferita, consecintele dezastrului au facut ca zona sa fie aproape nelocuita.

La Hiroshima in urma exploziei au murit pe loc 70.000 de persoane, aproximativ tot atatea au fost ranite, iar ulterior au mai murit 1.700 de oameni din cauza cancerului. La Nagasaki explozia a avut loc deasupra unei vai adanci, insa cu toate acestea au murit aproximativ intre 45.000 si 70.000 de oameni .Ambele explozii s-au produs conform unui program bine stabilit, care a avut in vedere sa produca distrugeri materiale, menajand totodata contaminarea solului, iar faptul ca bombele au fost detonate la 500 de metri in aer a produs dispersarea norului radioactiv, astfel zonele de la sol au fost menajate.

La Cernobil, in urma exploziei, au fost imprastiate la sol zece tone de combustibil nuclear. Secretomania practicata in fosta URSS nu a permis sa fie evaluat nici macar astazi nici numarul victimelor cazute imediat, nici al celor care au avut de suferit ulterior. Astfel, incidentul de la Cernobil a afectat persoane din afara Ucrainei, respectiv Belarus si Rusia, iar cancerul tiroidian  a afectat aproximativ 7.000 de persoane pana in anul 2005, in timp ce efectele bombelor de la Hiroshima si Nagasaki au fost mai limitate cantitativ si au afectat suprafete mai mici.

Acest articol are rolul de a atrage atentia cititorilor asupra faptului ca, in timp ce Hiroshima si Nagasaki si-au revenit aproape complet, zona Cernobil este considerata o zona in care contaminarea radioactiva depaseste limitele admise. Articolul a fost publicat la data de 16 noiembrie, 2013.

 

Arma nucleară

Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune, sau fisiune și fuziune.

Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în masă destinate uciderii unui mare număr de oameni și/sau distrugerii structurilor construite de om, sau biosferei în general.

Prima armă nucleară cu fisiune a eliberat o cantitate de energie echivalentă cu cea rezultată din explozia a 20.000 tone de TNT (trinitrotoluen), în timp ce prima armă termonucleară (cu fisiune și fuziune) a eliberat o energie echivalentă cu 10.000.000 tone de TNT. La nivelul anului 2012 pe plan mondial existau circa 19.000 de focoase nucleare din care 4.400 sunt menținute în stare operațională, gata oricând pentru a fi utilizate.Distrugerea reciprocă este asigurată în cazul folosirii acestora împotriva unei entității care posedă arme nucleare.

Tipuri

În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară. Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț. Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei piese din material fisionabil în masa subcritică (metoda proiectilului) fie prin comprimarea (cu explozivi chimici) unei sfere de material fisionabil până se atinge masa supra-critică (metoda imploziei).

Arma nucleară cu fuziune (arma termonucleară, bomba cu Hidrogen) folosește energia rezultată din fisiune pentru a comprima și încălzi deuteriul și tritiul până aceștia fuzionează.Există și arme nucleare cu destinații speciale precum arma cu neutroni sau arma cu contaminare radioactivă. Arma cu neutroni este o armă termonucleară construită special pentru a produce un flux mare de neutroni ce produce multe decese dar nu produce contaminare radioactivă și nu afectează construcțiile. Arma cu contaminare este o armă cu fisiune învelită cu un material (cobalt, aur) care produce o contaminare radioactivă extrem de puternică.

Din punct de vedere al strategiei militare armele nucleare se împart în : arme strategice (care vizează țări sau populații mari) sau tactice (utilizate numai pe câmpul de luptă). Armele nucleare strategice sunt transportate la țintă cu avioane sau rachete. Armele tactice sunt transportate cu rachete, artilerie, torpile, etc.În perioada 1960-1980 SUA și URSS au folosit dispozitive explozive bazate pe energie nucleară pentru scopuri comerciale (explozii nucleare pașnice). Tratatul de eliminare a testelor nucleare din 1966 a interzis toate exploziile nucleare, indiferent de scopul lor.

Impactul asupra mediului

Producerea și testarea armelor nucleare în Rusia (fosta URSS) a condus la contaminarea excesivă a anumitor regiuni, peste limitele admisibileNumai suprafața contaminată de activitățile Minatom depășește 480 km2. O problemă gravă privește stocarea necorespunzătoare a deșeurilor nucleare. Circa 650 milioane m3 de deșeuri stocate de Minatom conțin o activitate de 2 miliarde de Ci. Alte organizații dețin 12 000 tone de combustibil ars cu o activitate de 8,2 miliarde de Ci. În plus, cantități foarte mari de ape puternic contaminate (1,5 miliarde Ci) au fost injectate în subteran sau pur și simplu aruncate în lacurile sau râurile din apropiere. Din cele 184 submarine nucleare scoase din uz acum 10-15 ani 104 au rămas cu combustibilul ars la bord, iar starea lor precară reprezintă un mare pericol pentru mediu.Începând din 1989 SUA a înființat la Departamentul Energiei un oficiu dedicate eliminării riscurilor asociate moștenirii Războiului Rece. [10]

Cea mai mare parte din această moștenire radioactivă provine din instalațiile de producere a uraniului îmbogățit și a plutoniului (minele de uraniu, prelucrarea chimică a uraniului, îmbogățirea, fabricarea combustibilului și a țintelor, iradierea în reactor, separarea chimică a plutoniului). Deșeurile generate la extragerea plutoniului reprezintă 85% din radioactivitatea asociată producerii armamentului nuclear, 71 % din apele contaminate și 33 % din terenurile contaminate.Activitățile de producere a armamentului nuclear au lăsat o moștenire de 1500 milioane metri cubi de ape contaminate (inclusive ape subterane) și 73 milioane metri cubi de solide contaminate.